Comisia Europeana trece la cea de-a doua etapa de infringement impotriva României pentru serviciul 112

Comisia Europeana (CE) va declansa cea de-a doua etapa a procedurii de infringement (nr. vizånd incalcarea Tratatului de aderare) in cazul Romåniei, din cauza problemelor de functionare a sistemului unic 112, desi autoritatile romåne considera ca nu exista motive de ingrijorare. Nemultumirile oficialilor de la Bruxelles se refera in special la problemele cu localizarea apelantului care suna de pe un telefon mobil
. Din cauza multitudinii de apeluri false, actiunile politiei si ale ambulantei sunt ingreunate. In plus
, CE considera ca termenul dat de Romånia, respectiv sfårsitul verii, pentru implementarea serviciului 112 este mult prea lung.Decizia declansarii celei de-a doua etape a procedurii de infrigement in cazul Serviciului 112 a fost luata miercuri, dar, conform procedurilor, ea va fi facuta publica joi (astazi, n.n) printr-un document oficial», ne-au declarat surse avizate din cadrul Comisiei Europene. Acestea au precizat ca in cazul Tractorul Brasov, pentru care se asteapta, de asemenea, o decizie la ancheta inceputa in octombrie 2007, vestile vor fi bune pentru cei care au preluat activele uzinei.Termenul dat de CE Romaniei pentru remedierea deficientelor legate de functionarea serviciului de urgenta 112 a expirat in luna ianuarie, fara ca autoritatile de la Bucuresti sa reuseasca sa puna la punct problemele reclamate. Potrivit unor surse de la Bruxelles, citate de Radio România Actualitati, o alta nemultumire a CE este legata de faptul ca autoritatile romane au anuntat ca serviciul unic va fi finalizat abia in luna august, termen considerat prea lung.Borbely: Nu exista motive de ingrijorareDesi situatia nu sta deloc roz, ministrul comunicatiilor, Borbely Karoli, sustine ca 15 tari din totatul statelor membre UE s-au confruntat cu problema serviciului unic, astfel incat nu se poate considera ca in cazul Romaniei exista motive de ingrijorare. “Nu ma astept la nici un avertisment din partea CE si nu exista motive de ingrijorare. Implementarea serviciului unic 112 este conform graficului, iar noi ne-am luat angajamentul sa fie gata in vara acestui an”, ne-a declarat ministrul. Potrivit acestuia, comisarul european pentru Societate Informationala si Mass-Media, Viviane Reding, a fost multumita de stadiul in care se afla implementarea programului. “In cursul acestei saptamani am trimis CE o scrisoare de informare cu privire la masurile pe care le-am luat. De altfel, saptamana trecuta comisarul Reding, cu care m-am intalnit, a spus ca este multumita de modul in care se deruleaza implementarea serviciului”, a completat Borbely.Ce nu este pe placul comisarilor europeniDeficientele serviciului unic vizeaza imposibilitatea localizarii apelantului care suna de pe un telefon mobil, iar actiunile de interventie ale pompierilor, ambulantei sau politiei sunt astfel ingreunate. Ministrul roman sustine ca este totusi imposibila detectarea apelantului pe o raza de mai putin de un kilometru. “Nicaieri nu exista mijloacele tehnice pentru localizarea apelantului pe un perimetru mai mic de un kilometru. Statul roman a tinut cont de toate recomandarile facute de CE”, a conchis Borbely Karoli. Ministrul de resort a explicat ca saptamana trecuta a fost aprobata o ordonanta privind serviciul unic 112. Astfel, operatorii vor fi obligati sa transmita cu prioritate apelul de urgenta si sa puna bazele de date proprii continand numerele de telefon la dispozitia administratorilor sistemului. Operatorii risca in caz contrar sa plateasca amenzi de pana la 100.000 lei. In perioada urmatoare ministerul va face o serie de teste privind functionarea sistemului, va semna protocoale cu operatorii de telecomunicatie si va face investitii pentru asigurarea compatibilitatii serviciului, finantarea serviciului fiind de 38 milioane de lei anual.CE cere ca operatorii de retele telefonice sa transmita centrelor care preiau apelurile de urgenta informatii pentru localizarea celui care apeleaza serviciul 112. Legislatia comunitara impune statelor membre garantarea accesului gratuit la serviciul de urgenta. In luna noiembrie 2007, CE a deschis procedura de infringement impotriva Romaniei pentru numarul de urgenta 112, care nu functiona corespunzator.Decizie pozitiva in dosarul «Tractorul Brasov»CE anunta, astazi, si decizia privitoare la vanzarea uzinei Tractorul, pentru care s-a deschis o investigatie în octombrie 2007. De altfel, comisarul european pentru Multilingvism, Leonard Orban, a anuntat, la sfarsitul saptamanii trecute, ca decizia va fi favorabila României. Comisia a verificat daca in urma conditiilor impuse la vanzarea Tractorul au rezultat preturi de vânzare mai mici decât în cazul unei privatizari neconditionate, caz în care acestea ar putea fi catalogate ajutoare de stat. In vara anului trecut, firma Flavus Investitii a câstigat licitatia pentru preluarea platformei industriale a uzinei pentru 77 milioane de euro, fara TVA.

Daimler analizează şi alte amplasamente pentru o fabrică Mercedes

Daimler şi-a extins căutările în Europa de Est pentru amplasamentul unei noi fabrici Mercedes-Benz, pe lângă România şi Polonia, şi analizează mai multe opţiuni, au declarat surse din cadrul grupului german publicaţiei Handelsblatt, citată de Forbes. Oraşul Cluj-Napoca, luat în considerare iniţial, a fost exclus dintre amplasamentele analizate de grup, a mai relatat publicaţia, fără să ofere alte detalii.

Elveţia va acorda 163 de milioane de euro României şi Bulgariei

Elveţia a acceptat să acorde 257 de milioane de franci elveţieni (163 de milioane de euro) României şi Bulgariei, în cadrul participării sale la eforturile de extindere a Uniunii Europene, a anunţat miercuri Guvernul elveţian.Negociatorii elveţieni şi europeni au convenit miercuri în legătură cu modalităţile contribuţiei elveţiene, a declarat Biroul
pentru integrare europeană al Guvernului elveţian, precizând că 70 la sută din sumă (115 milioane de euro) va merge la Bucureşti, iar restul de 30 la sută (48 de milioane de euro) la Sofia.

Doar un roman din patru isi permite sa economiseasca

Desi majorarea salariilor din ultimii ani a dus la o usoara crestere a posibilitatilor de economisire, in prezent numai 24% din romani au venituri care le permit sa economiseasca o parte din ele. Mai mult de jumatate (53,6%) dintre persoanele care reusesc sa faca economii prefera sa-si pastreze banii la banca.Desi interesul romanilor pentru economisire a fost multi ani la rand net inferior celui pentru creditare, totusi majorarea salariilor din ultimii ani a dus la o usoara crestere a posibilitatilor de economisire. Un studiu al companiei Mednet Marketing
Research Center arata ca in prezent 24% dintre romani inregistreaza venituri care le permit sa economiseasca o parte din ele.Studiul realizat de compania de cercetare Mednet Marketing Research Center in februarie 2008 arata ca 32,1% din romani obisnuiesc sa economiseasca pana la 25% din venitul lunar, in timp ce 46,2% reusesc sa puna deoparte pana la 10% din salariu. In medie, venitul economisit de romani este de 17,98% din venitul total.Ca modalitati de economisire, pe primul loc in topul preferintelor figureaza depozitul bancar, 53,6% dintre persoanele intervievate declarandca prefera sa-si pastreze banii la banca intr-un cont in lei.Conform statisticilor Bancii Centrale, depozitele in lei si valuta ale populatiei si firmelor au avansat cu 36,8% in intervalul ianuarie 2007-ianuarie 2008, pana la 129 miliarde lei (34,85 miliarde euro), cea mai rapida crestere fiind inregistrata la depozitele in valuta ale populatiei, de 57,7%. Fata de sfarsitul anului trecut, valoarea depozitelor populatiei si firmelor a ramas aproape constanta, inregistrand o crestere cu numai 0,02%.Ritmul de crestere a depozitelor a fost insa depasit in mod clar de avansul creditelor acordate de banci populatiei si firmelor, care au ajuns la 154,25 miliarde lei (41,67 miliarde euro) la 31 ianuarie, cu 66,8% peste nivelul din prima luna a anului 2007.In cursul anului trecut, populatia si-a sporit valoarea depozitelor in banci in lei si in valuta cu peste 50%, avansul fiind cu mult peste cel inregistrat de depunerile in banci ale firmelor de pe piata romaneasca."Banii la saltea
", o optiune inca importanta de pastrare a economiilor.Datele furnizate de studiu arata ca exista inca in randul romanilor o categorie de persoane care prefera sa-si pastreze economiile acasa, desi nivelul de bancarizare creste. Conform studiului, 23,7% din persoanele chestionate prefera sa-si pastreze economiile acasa, intr-un loc sigur, in timp ce numai 8,8% dintre respondenti investesc banii economisiti, in special in domeniul imobiliar.Din studiu reiese ca profilul celor care economisesc bani contureaza o persoana de sex
masculin, cu varsta cuprinsa intre 18 si 30 de ani, cu venit mai mare de 2.000 lei/familie, din mediul urban, in special din Bucuresti si Transilvania.

Anarhia de la Marea Neagra

Profetii Romaniei - ucisi in temnitele comuniste, cei care au avut ghinionul sa traiasca mai mult - au prevazut cu destula vreme in urma care vor fi liniile directoare ale tarii. De exemplu Take Ionescu spunea senin ca in atmosfera grea care apasa si va apasa Romania pot fi deslusiti cu usurinta aburii petrolului. La randul sau Gheorghe Bratianu definea Marea Neagra ca placa turnanta a transportului de hidrocarburi in urma cu mai mult de 60 de ani. Anton Golopentia le marturisea senin securistilor care il anchetau ca in Romania comunismul va dura cel mult pana in anul 2000 - un an ales mai degraba simbolic. Tot Golopentia arata ca prabusirea comunismului va insemna un adevarat dezastru pentru neamul romanesc: fostii nomenclaturisti se vor aduna in haite si vor jefui tot ce se va putea jefui - iar precizia previziunilor acestui sociolog nu se opreste aici.Ce s-a intamplat ieri la Neptun constituie o modificare a balantei geopolitice la Marea Neagra. Statele Unite ale Americii, prin vocea presedintelui George W. Bush si-au intarit intentiile in proiectul de transformare a Marii Negre dintr-o mare inchisa intr-o mare deschisa. Sprijinul Statelor Unite pentru initiativele romanesti la Marea Neagra vine la scurta vreme dupa ce diplomatia ruseasca si-a recunoscut jocul de anul trecut de blocare a schimbarilor si mentinerea pe viitor a unei atitudini asemanatoare. Democratizarea spatiului Marii Negre constituie o sarcina colosala dupa sutele de ani de tiranie - fie ea otomana, tarista sau comunista. Marea Neagra a mai fost de cateva ori in istoria sa o mare deschisa - si de fiecare data a fost nevoie de interventia Occidentului pentru a atinge acest statut. Iar fiecare din aceste perioade a constituit o perioada de deschidere, modernizare si progres pentru romani si Romania. In mod ciclic perioadele de deschidere au fost urmate de perioade de intuneric - iar in prezent ne aflam la inceputul unei perioade de modernizare. Cam acesta ar fi sensul deschiderii Romaniei si Marii Negre catre Occident. Insa presa si politia romana au cazut intr-o capcana perversa: debarcarea NATO la Marea Neagra a fost suprapusa de o "spectaculoasa" operatiune a fortelor de ordine care actioneaza in lipsa unui pericol evident.Miscarea anarhista din Romania si-a aratat scheletul in urma cu un an, cand a reusit cu greu sa adune vreo douazeci de pitifelnici mascati (de ce s-or fi mascand?!?! le e frica sa nu-i identifice parintii?). Cam asta este suma anarho-stangistilor care lacrimeaza dupa Lenin, Trotki si Che Guevara. Toate cele trei personaje amintite mai inainte nu au atins capacitatea de macelar a lui Stalin - dar asta nu inseamna ca nu au mii de vieti pe constiinta si nu avem de unde sa stim ca nu ar fi depasit performantele macelarului sef de la Kremlin.Aderarea la Uniunea Europeana si NATO nu a reusit sa jupoaie blana de militieni de pe fortele de ordine - cel mult a mai frezat-o. Cei 50 de nevolnici ascunsi in halele de la Timpuri Noi nu reprezentau sub nici o forma un pericol pentru Summitul NATO. Nici iesirea lor in public cu bannere, strigate si vopseluri nu ar fi reprezentat un pericol deosebit. Insa ridicarea in forta a ratacitilor nu face decat sa creeze un eveniment dorit de papusarii din spatele acestei manipulari. Interventia batoasa a bravei militii romane creeaza prilejul de analize si chiraituri isterice. Anarhistii trebuiau lasati sa se faca de ras cu prezenta lor minima si gata. Romania ramane pe mai departe tara lui Caragiale: o problema geopolitica este umbrita de niste militieni care vor sa iasa si ei ca paduchii in frunte - eventual sa fie citati prin ordinul pe zi pe unitate si sa primeasca o prima meschina. Macar de-ar fi obligati dupa aceasta interventie stupida sa scrie de 1000 de ori pe un caietel dictando: libertatea de exprimare nu este periculoasa.

Opt consideratii despre tampiti

. Evenimentele de ieri demonstreaza ca a fost o tampenie minimalizarea informatiilor noastre despre monitorizarea de catre SRI, SPP si DGIPI a unei retele despre care existau informatii ca ar putea provoca evenimente de tip anarhist. Chiar daca tinerii pe care i-am vazut ieri tarati pe scarile unei sectii de politie de catre niste zdrahoni inarmati pana-n dinti nu ar fi putut constitui niciodata un pericol la adresa sigurantei nationale, din precautie, serviciile secrete le monitorizeaza activitatea inca din ianuarie 2008, cand pe unul dintre site-urile lor s-a propus organizarea “Zilelor Anti-NATO”.2. Informatiile initiale date de noi s-au dovedit corecte: grupul monitorizat este din Iasi, format in jurul unei asociatii culturale denumite CAMAS si a regizorului francez Benoit Vitse. Groaznic pentru democratia romaneasca este faptul ca, la presiunile Politiei, regizorul si-a schimbat declaratiile de la un interviu la altul, iar multi dintre tinerii din Iasi nu au mai avut curajul sa vina la Bucuresti, fiind amenintati cu bataia.3. A treia tampenie este ca acesti copii sunt prea speriati ca sa-si exprime punctele de vedere. In afara de cateva postari pe site-uri, ei nu au dat nici un interviu pentru ca stiau ca sunt urmariti. Unul dintre ei a declarat ca a fost oprit de 13 ori de Politie pe drumul de la Iasi la Bucuresti. Totusi, a fost lasat sa ajunga in Capitala, tocmai pentru ca serviciile voiau sa afle unde este locul de intalnire.4. Cea mai miseleasca lovitura data democratiei a fost blocarea site-urilor grupului de la Iasi si a mailurilor membrilor sai. In orice tara civilizata s-ar dispune o ancheta, si persoanele care au ordonat incalcarea drepturilor omului ar fi fost pensionate rapid. Astfel de grupari, in toata lumea civilizata, sunt doar monitorizate, nu agresate informativ sau direct pentru a fi intimidate.5. Serviciile ii monitorizau pe acesti tineri de cel putin trei luni. Urmarirea tanarului din Iasi a dus sigur la dezvaluirea locului unde se aflau. Intrarea in forta si perchezitionarea halei este o noua incalcare a drepturilor omului. Tinerii care ar fi provocat sau au fost atrasi intr-un scandal la intrarea in fabrica nu au oferit nici un motiv Politiei sa intre fara mandat intr-o incinta privata.6. Ma astept la multe porcarii, mai ales dupa perchezitiile corporale sau cele din depozit, temerea fiindu-mi inspirata de un politist care spunea presei, cu o privire plina de subintelesuri, ca in depozit s-au gasit “materiale anti-NATO”, ca si cum acest lucru ar fi justificat perchezitia si ridicarea unor cetateni ai UE.7. Orice ancheta politieneasca spune ca, atunci cand se intuieste comiterea unei infractiuni, cel urmarit este lasat sa actioneze macar pana la un punct pentru a se strange probe. Peste copiii din hala de la Timpuri Noi s-a intrat inainte de a incepe orice manifestatie. Cum exista un comandament central al sigurantei summitului, se impun trei ipoteze: SRI e atat de prost, incat nu avea informatii ca tinerii s-au strans in hala de la Timpuri Noi; Politia Capitalei, din exces de zel, a distrus o operatiune de monitorizare a serviciilor secrete sau, a treia ipoteza, se stia ca tinerii nu vor face nici o actiune violenta si, ca sa se evite aparitia chiar si a protestelor pasnice, Politia a intrat in forta peste ei. In acest ultim caz, inseamna ca Politia este o simpla unealta in mana serviciilor.8. Repet o idee pe care am mai spus-o candva, actiunile de protest fata de NATO nu afecteaza siguranta nationala, ci imaginea politicienilor romani care vor sa prezinte aliatilor o tara suta la suta de acord cu orice decizie se ia, in care toti avem mintile “luminate” de curcubeul atat de des invocat de George W. Bush, iar in zelul lor de a starpi orice actiune care sa afecteze siguranta, autoritatile au starpit si idei.

NATO ne-a modernizat cu de-a sila

Romania a iesit cu adevarat din somnul indiferentei si din zona gri a istoriei o data cu primirea sa in NATO, decisa la Summitul de la Praga in 2002. Occidentalizarea a devenit astfel proiect pentru Romania, un proiect care nu a fost insa conceput de elitele interne, cum s-a intamplat in urma cu 150 de ani, cand generatia pasoptista a inceput prima modernizare, ci de organizatii externe precum NATO si UE. Romanii au iesit din izolare cu ajutorul marilor democratii si au progresat sub presiunea institutiilor euro-atlantice care au stat cu biciul pe autoritatile de la Bucuresti, obligandu-le sa-si reformeze legile, economia si justitia. Fara optimismul unor lideri occidentali care au mizat pe dorinta romanilor de a iesi din lumea confuza a postcomunismului iliescian si fara strategia Vestului de recuperare a Estului, Romania ar fi ramas o periferie saraca si instabila. Fara biciul euro-atlantic, statul roman ar fi fost, probabil, condus inca de vechii profesionisti ai serviciilor secrete si de o noua nomenklatura consolidata dupa modelul Kremlinului. Fara umbrela NATO, investitiile straine ar fi continuat sa ocoleasca Romania, tara care a debutat in epoca postcomunista cu lozinca "Noi nu ne vindem tara". Fara protectia atlantica, Bucurestiul s-ar fi deplasat probabil spre Rasasit, dupa impulsul primului presedinte postceausist, care s-a grabit in 1991 sa semneze un tratat de vasalitate cu Gorbaciov, inca presedinte al Uniunii Sovietice.Romanii datoreaza Aliantei Nord-Atlantice si Uniunii Europene nu doar progresele economice si traiul mai bun, ci si democratizarea institutiilor interne, care s-a produs
lent, dar ireversibil. La randul lor, occidentalii si-au rascumparat in acest fel datoriile mai vechi din perioada cand au abandonat aceasta jumatate de continent in voia sovieticilor. Motivatia oficiala a lui Churchill din 1946, cand a declarat ca de la "Stettin, pe malul Marii Baltice, pana la Trieste, pe malul Marii Adriatice, s-a lasat o cortina de fier peste continentul nostru" fiindca in statele estice "partidele comuniste incearca sa obtina controlul totalitar", nu putea fi lasata intre paranteze, cum nici responsabilitatea vesticilor pentru nenorocirile esticilor nu putea fi trecuta cu vederea. Extinderea Aliantei Nord-Atlantice in Balcani ar putea aduce progresul si in celelalte state aflate in zona crepusculara. Inconjurate deja de un alt zid, de data aceasta al Uniunii Europene, izolate de cultura si piata libera, inclusiv prin restrictii de circulatie, aceste tari se afla la limita saraciei, iar investitiile straine, singura solutie pentru revigorarea acestui spatiu, sunt amanate din cauza lipsei de siguranta si a deficitului democratic. Paravanul NATO ar putea sparge insa acest zid care inconjoara statele Balcanilor de Vest, redand vechiului continent aceste tari aflate in butoiul cu pulbere al Europei, cu gandul ca explozibilul a expirat si face parte doar din recuzita istorica a acestei regiuni mereu nelinistite. Extinderea NATO ar putea aduce pe termen mediu bunastarea balcanicilor, asa cum a adus-o si romanilor, care sunt acum mai putin saraci decat cu sase ani in urma. Potrivit socotelilor facute de Ziarul Financiar, de la invitarea Romaniei in Alianta Nord-Atlantica, veniturile la bugetul de stat au crescut de circa patru ori, iar salariul mediu net a crescut de la 124 de euro in 2002 la 333 de euro anul acesta. Motorul dezvoltarii s-a bazat pe combustibilul oferit de investitiile straine, care, adunate de la intrarea noastra in NATO, au fost estimate la 28 miliarde de euro, fata de 8 miliarde – totalul din perioada 1991-2002. Euro-atlanticii ne transforma incet-incet, din cetateni pasivi, neconsolati, indiferenti si supusi, in oameni activi, calatori in cautare de slujbe mai bune si mai bine platite, nemultumiti de serviciile de stat. Sincronizarea cu lumea civilizata are loc pentru romani mai ales datorita NATO.

Ce nu vad lunetistii

a inceputul anilor 90, in Bucurestiul ravasit de mineri. Plutea in atmosfera angoasa minoritara a restauratiei. Se ciocneau noncivilizatiile: comunismul national pe cartela cu reformismul sovietic aprobat de KGB si indiferenta excitata a Occidentului dupa singura revolutie singeroasa din rasaritul Europei. L-am intilnit pe ziaristul amercian Bill McPherson. El descoperea Romania cu incintare si spaima. Mai demult, pentru o serie de reportaje despre razboiul din Vietnam, trimise de la fata locului, luase un Premiu Pulitzer. Acum, pensionarul freelancer batea bulevardele cenusii ale capialei romanesti, umplindu-si carnetele cu toate mizgalelile lumii in refacere. I se furasera, ca in ghiduri, pasaportul si portofelul si sustinea ca este talonat la fiecare pas de baietii cu fosti ochi albastri. Precum Antonia Rados de la televiziunea austriaca, era convins ca revolutia din Romania a fost cistigata, dupa ce fusese incuviintata, de vechea noua Securitate. Romania nu se afla in zona gri, ci era ea insasi un imens generator de turba.Bill mi-a dat atunci un plic cu zeci de pagini dactilografiate, pe jumatate ingalbenite sau decolorate. Erau ciornele unor articole, trimise sau nu de la Bucuresti, de ziaristul Simon Bougin, de la ‘’Lifetime Magazine’’, intre 1944 si l947. La plecare a lasat manuscrisele in grija unui roman, care dupa 50 de ani le-a dat mai departe lui McPherson. Acesta mi-a facut cadou teancul inainte de a pleca el insusi la Washington. Simon Bougin era tipul ziaristului american interbelic, un om cultivat si curios. Cunostea bine Balcanii si Europa. Si-a dat seama repede ca Romania aluneca inevitabil in sfera sovietica. Vorbea des cu regele Mihai, pe care-l pretuia pentru curaj si viziune, cu Visoianu, dar si cu Petru Groza, Emil Bodnaras (“geniul malefic al noii Romanii”) sau Ana Pauker. Ii frecventa pe generalii rusi si americani de la misiunea aliata. Bucurestiul, ‘’orasul cu cele mai multe taxiuri de fabricatie americana din lume, dupa NewYork‘’, se afunda incet, dar foarte sigur, in colonia ideologica sovietica. Cele mai interesante sint insa notele de calatorie la Constanta. Aceasta era cea mai mare baza militara sovietica, dupa Bucuresti. Bougin, observind situatia din teren si vorbind cu rusi, romani si americani, ajunge la concluzia ca Dobrogea era pregatita de sovietici sa devina o punte intre URSS si Bulgaria, poate chiar o noua republica sovietica. Moscova taiase oricum colturile geografiei Europei rasaritene, astfel incit sa aiba granite teritoriale comune cu toti noii sateliti. N-a fost sa fie. Dupa 60 de ani, la Constanta sint baze militare americane, Romania este un stat suveran membru in NATO si in UE. Insistenta unui constantean, fiul unui ofiter al armatei romane, el insusi capitan de marina si ulterior, prin alegeri, presedinte al republicii, ca America sa-si deschida baze la Marea Neagra si presedintele George W. Bush sa descinda la Constanta, in aprilie 2008, este ultima veriga dintr-un lant istoric de cauze si efecte actionind accelerat si paradoxal. El merita un pic scuturat. Am in fata fotografiile familiei ultimului tar rus in vizita de placere la Constanta, cu putin inainte de revolutia bolsevica. Se vad fetele tarului, printre care deja misterioasa Anastasia, si palidul tarevici Aleksei. Citiva ani mai tirziu au fost impuscati de comunsti, arsi si ingropati in var. In suita gazdelor, pe linga solemnul Carol si suava Carmen Sylva, il zarim si pe adolescentul Carol, viitorul rege, privindu-le galant pe marile ducese fetite. Mai tirziu, copilul teribil al monarhiilor europene pierdea fara rezistenta, ca sef al statului roman, nordul Bucovinei, Basarabia, nordul Tansilvaniei si Cadrilaterul. Dar atunci, la Constanta, era doar o zi insorita de vara, cu regi, regine, printi si printese din Rusia si Romania, intr-o manevra de curtoazie pe faleza din preajma noului Cazino. La capatul drumului, un texan din Dallas si un roman din ‘’Popey Marinarul’’ inchid protector si glorios cercul. Stafia unui alt personaj, numit Ceausescu, i-a urmarit insa indeaproape de la Casa Poporului pina la vila din Neptun si retur. In august 1969, PCR si-a aminat congresul, indepartind lozincile ideologice din Bucuresti, in cinstea vizitei lui Richard Nixon. Era prima vizita a unui presedinte american intr-o tara comunista. Kissinger si-l aminteste pe inaltul oaspete, intr-o acuta buna dispozitie, dupa miezul noptii, la sfirsitul intilnirii cu Ceausescu. In pijama, umblind de colo-colo in parcul imens al resedintei oficiale, Nixon si-a aprins un trabuc si i-a spus excitat consilierului de securitate nationala: ‘’Vizita noastra in Romania ii va face pe rusi mai constienti de pretul pe care-l vor plati in relatia cu noi daca incearca sa disciplineze sau sa striveasca Romania’’. Alta secventa. Daca in 1946 Churchill constata caderea Cortinei de Fier, de la Danzig la Marea Adriatica, in iunie 2002, la Varsovia, George W. Bush anunta crearea unui nou flanc de securitate NATO, de la Marea Baltica la Marea Neagra. In aprilie 2008, aniversarea este complexa si complicata. In mod ciudat, nu doar resedintele fostului dictator comunist proamerican servesc azi drept scene ale celor mai grave rendez-vous-uri ale Occidentului, ci pina si avionul lui a devenit un fel de mesajer nemuritor al continuitatii. Un Boeing 707, de acum 35 de ani, l-a depus cu bine pe Traian Basescu la vila Nufarul din Neptun. Parcat modest linga falosul Air Force One, aceeasi batrina aeronava Carpati l-a dus pe Ceausescu la Washington, in 1972 si 1978, dar l-a si adus, pentru ultima oara, taman de la Teheran, in decembrie l989. Istoria nu iarta gresitilor ei. Iar invingatorii de azi sint deocamdata mai buni decit invinsii de ieri. Fotografiile de familie regala romano-rusa de la 1900, invazia sovietica din l944 (o treime eliberatoare, doua treimi de ocupatie, precum procentele pro-NATO versus anti-Nato din Ucraina de azi), episodul primului Ceausescu si al ultimului Nixon, Teheran 1989 si 2008 (pe scut sau sub scut?), Traian uitind pentru o clipa de florile pentru Laura, Maria facind un semn timid cu mina, alaturi de George, in timp ce Vladimir tocmai isi incalzeste muschii, aplaudat de germani si francezi, sint imaginile acestui film, cu mai multi morti decit vii, cu mai multe amintiri decit promisiuni, care este viata
noastra. Intre Est si Vest, forever.

Un Est prea îndepărtat

Summitul NATO de la Bucureşti, la care participă 50 de delegaţii, este şi un joc de şah între Statele Unite şi Rusia. Preşedintele George W. Bush a declarat în repetate rânduri intenţia de a sprijini invitarea Ucrainei şi a Georgiei la Membership Action Plan (MAP) - primul pas pentru integrarea în organizaţie. Fireşte, declaraţiile au provocat iritarea Moscovei, care avertizează că acest lucru va duce la deteriorarea serioasă a relaţiei Rusiei cu NATO. Practic, Georgia şi Ucraina au şanse infime de a adera în viitorul apropiat la NATO, în condiiţile în care Franţa şi Germania şi-au declarat oficial opoziţia pentru extinderea Alianţei spre Est. Aparent, prin sprijinirea Ucrainei şi a Georgiei, George W. Bush riscă să supere atât Rusia lui Putin şi Medvedev, cât şi Germania şi Franţa, doi piloni ai organizaţiei din Europa.Cele două mari ţări NATO şi-au declarat oficial opoziţia faţă de extinderea NATO spre Est. Contextul este şi aşa tensionat, după ce toate obiecţiile Moscovei faţă de independenţa Kosovo au fost ignorate de occidentali. Chiar ieri, ministrul rus de Externe a ameninţat diplomatic că Rusia nu va ezita să îşi folosească armele energetice pentru a riposta la o eventuală extindere şi mai adânc spre Est a Alianţei. În această situaţie, singura care va avea de suferit este tot bătrâna Europă.Acum, chiar Rusia se oferă să ajute Alianţa în problema Afganistanului, dând astfel o speranţă în reformarea NATO. Singura condiţie pusă de fiecare dată de Moscova este „Lăsaţi Georgia şi Ucraina pe dinafară!”. În realitate, America foloseşte eventuala aderare la organizaţie a Ucrainei şi a Georgiei ca un mijloc de presiune asupra Moscovei pentru o altă problemă. La ora actuală, administraţia de la Casa Albă este interesată în primul rând de acceptarea de către Moscova a scutului antirachetă. Acesta va acoperi câteva ţări europene, printre care Cehia şi Polonia, lânsând altele, inclusiv România, pe dinafară. În plus
, într-o lume ideală în care toate piedicile puse de Moscova în calea aderării ar fi ridicate, Ucraina în NATO va da naştere la o situaţie unică.O bază a Alianţei ar găzdui pe teritoriul său soldaţi ruşi. În Ucraina există deja o bază rusească bine implantată în regiune, la care Rusia nu va renunţa în ruptul capului. Este vorba de Sevastopol, cea mai mare bază militară navală de la Marea Neagră, iar contractul de staţionare a Flotei Ruse în zonă expiră abia în 2017. Ucraina a încercat să scape de această bază în repetate rânduri, dar facturile exorbitante la gazul rusesc (care pe 2007 înseamnă 600 de milioane de dolari) şi populaţia majoritar rusească din Crimeea au fost factori hotărâtori în eşuarea negocierilor. În concluzie, în viitorul apropiat, şanse reale pentru a intra în NATO au doar Croaţia, Albania şi Macedonia, cea din urmă dacă scapă de vetoul Greciei.

Peste un miliard de lei vechi, cheltuiţi pentru rucsacurile jurnaliştilor

Suma cheltuită de statul român pentru cele 3.500 de rucsacuri care au fost distribuite jurnaliştilor a fost de 1.050.000 de RON, potrivit unei surse neoficiale. "Pentru fiecare rucsac s-au cheltuit 300 de RON, în aceşti bani fiind incluse şi memory-stickurile, pliantele şi filmul "4, 3, 2" al regizorului Cristian Mungiu", a precizat sursa. De aceleaşi cadouri s-au bucurat şi cele 3.000 de delegaţii oficiale sosite la Bucureşti, numai că ambalajul a fost total diferit. Astfel că oficialii străini au primit serviete office făcute de Mihai Albu, inscripţionate cu sigla sa, precum şi cu o insignă NATO, detaşabilă. Toate servietele au fost din piele, însă modele diferite pentru şefi de stat şi şefii delegaţiilor străine. Designerul Mihai Albu a ţinut să precizeze că acest contract pentru a face servietele a fost încheiat în urma unei licitaţii publice la care au partcipat şi alţi producători autohtoni.Probleme tehnice şi organizatoriceÎn altă ordine de idei, cam cu atât s-au ales jurnaliştii la summitul NATO, deoarece în materie de informaţii şi organizare situaţia a fost extrem de neplăcută. Astfel că, încă de când au ajuns, jurnaliştii străini au constatat că nici măcar taxiuri nu sunt la aeroport pentru a ajunge în Bucureşti. Apoi... SURPRIZĂ... nu sunt acreditări, mai precis, din cauza unor probleme tehnice, insignele jurnaliştilor străini nu erau gata. De menţionat ar mai fi că nici ziariştilor români nu le-a fost mai uşor, întâmpinând şi ei probleme similare. Şi ca tacâmul să fie complet, după obţinerea acreditărilor, ajunşi în Centrul de presă de la Palatul Parlamentului, jurnaliştii au constatat că nu-l pot urmări pe preşedintele George W.Bush, care ţinea o conferinţă de presă la Palatul CEC.Integral in Curentul.